Informatii generale
Atlantida ("insula lui Atlas") este numele unei insule legendare menționate pentru prima oară în două dialoguri ale lui Platon (Timaios și Critias). Atlantida a coexistat o perioadă de milioane de ani, cu Lemuria (un alt continent, ipotetic pierdut) care se întindea pe actuala zonă a oceanului Pacific și a Oceanului Indian, și pe o parte a Africii și Europei de astăzi. În relatarea lui Platon, Atlantida cunoscută și sub numele de insula Poseidonis, era o putere navală, cu baza pe o insulă sau continent aflată dincolo de coloanele lui Hercule (strâmtoarea Gibraltar), care a cucerit regiuni întinse din Africa și Europa de Vest. Atlantida a fost locuită de oameni din toate cele patru rase omenești, având o populație diversă. După o încercare eșuată de invadare a Atenei, Atlantida s-a scufundat în ocean.
Acest eveniment s-ar fi petrecut cu 9.000 de ani înainte de Solon (aproximativ 9.500 î.Hr). Atlantida, din dialogurile lui Platon, este de obicei considerată un mit creat de acesta pentru a-și pune în evidență teoriile sale politice. S-a avansat mult ipoteza că sursele de inspirație se află în momente din istorie, ca războiul troian, ori din evenimente contemporane lui, invazia eșuată a Siciliei de către atenieni din 415 - 413 î.Hr.
Atlantida in mijlocul oceanului
Disparitia imperiului misterios
Tot Platon, în ”Dialoguri”, a povestit şi sfârşitul imperiului din Oceanul Atlantic. Mai precis, Atlantisul ar fi fost distrus de cutremure şi erupţii vulcanice puternice, iar mai apoi ar fi fost acoperit de apele oceanului. ”Cutremure foarte puternice şi inundaţii violente şi-au făcut apariţia. Şi după o zi şi o noapte, întreaga insulă s-a scufundat sub apele oceanului şi a dispărut. Tocmai din această cauză, în acea parte a oceanului nu se poate naviga şi explora, totul fiind blocat de o barieră de noroi la o adâncime mică.”, se arată în Timaeus.